Ci sò 4 categurie principali di currezzione di a vista: emmetropia, miopia, ipermetropia è astigmatismu.
L'emmetropia hè una visione perfetta. L'ochju rifratta digià perfettamente a luce nantu à a retina è ùn hà micca bisognu di currezzione cù l'occhiali.
A miopia hè più comunemente cunnisciuta cum'è miopia. Si verifica quandu l'ochju hè un pocu troppu longu, risultendu in a focalizazione di a luce davanti à a retina.

Per curregge a miopia, u vostru oculista vi prescriverà lenti minus (-X.XX). Queste lenti minus spinghjenu u puntu di focu in daretu in modu chì s'allinei currettamente nantu à a retina.
A miopia hè a forma più cumuna d'errore di rifrazione in a sucietà d'oghje. In fatti, si pensa ch'ella sia una epidemia mundiale, postu chì sempre più persone di a pupulazione sò diagnosticate cun questu prublema ogni annu.
Queste persone ponu vede bè da vicinu, ma e cose da luntanu parenu sfocate.
In i zitelli, pudete nutà chì u zitellu hà difficultà à leghje a lavagna à a scola, tene u materiale di lettura (telefoni cellulari, libri, iPad, ecc.) anormalmente vicinu à a so faccia, stà assai vicinu à a TV perchè "ùn pò vede", o ancu strizzà o strofinà si l'ochji assai.
L'ipermetropia, invece, si verifica quandu una persona pò vede bè da luntanu, ma pò avè difficultà à vede e cose da vicinu.
Alcune di e lagnanze più cumuni cù l'iperopi ùn sò micca in realtà chì ùn ponu micca vede, ma piuttostu chì anu mal di testa dopu avè lettu o fattu travagliu à l'urdinatore, o chì i so ochji si sentenu spessu stanchi o affaticati.
L'ipermetropia si verifica quandu l'ochju hè un pocu troppu cortu. Dunque, a luce si concentra ligeramente daretu à a retina.

Cù una visione nurmale, una maghjina hè focalizzata nettamente nantu à a superficia di a retina. In l'ipermetropia, a cornea ùn rifratta micca a luce currettamente, dunque u puntu di focu casca daretu à a retina. Questu face chì l'uggetti vicini appaianu sfocati.
Per curregge l'ipermetropia, l'oculisti prescrivenu lenti plus (+X.XX) per purtà u puntu di focu in avanti per atterrà currettamente nantu à a retina.
L'astigmatismu hè un tema completamente diversu. L'astigmatismu si verifica quandu a superficia frontale di l'ochju (a cornea) ùn hè micca perfettamente tonda.
Pensate à una cornea nurmale chì s'assumiglia à un pallone di basket tagliatu à a mità. Hè perfettamente tonda è uguale in tutte e direzzione.
Una cornea astigmatica s'assumiglia più à un ovu bullitu tagliatu à a mità. Un meridianu hè più longu chè l'altru.

Avè dui meridiani di forma diversa di l'ochju dà dui punti di focu diversi. Dunque, una lente d'occhiali deve esse fatta per curregge i dui meridiani. Sta prescrizione avarà dui numeri. Per esempiu - 1.00 - 0.50 X 180.
U primu numeru indica a putenza necessaria per curregge un meridianu mentre chì u secondu numeru indica a putenza necessaria per curregge l'altru meridianu. U terzu numeru (X 180) indica semplicemente induve si trovanu i dui meridiani (ponu varià da 0 à 180).
L'ochji sò cum'è l'impronte digitali - ùn ci n'hè duie listesse. Vulemu chì vediate u vostru megliu, dunque cù una ricca varietà di pruduzzione di lenti pudemu travaglià inseme per truvà una suluzione perfetta per risponde à i vostri bisogni individuali.
L'Universu pò offre e migliori lenti per curregge i prublemi oftalmici sopra menzionati. Per piacè, cuncentratevi nantu à i nostri prudutti:www.universeoptical.com/products/